Combinaţia sării şi a piperului datează din secolul XVII în bucătăria franţuzească! Despre PIPER considerându-se că era singurul condiment care nu modifica gustul natural al mâncării. Absolut toate mâncărurile pot beneficia de pe urma combinaţiei sare şi piper. Orice maestru bucătar va folosi sarea şi piperul în mâncărurile pe care le prepară.
Cand folosim piper in bucatarie, acesta sa fie alb sau negru? Dar de ce sa alegem unul si nu pe celalalt? Uneori intrebarile copilaresti pe care ni le punem nu sunt lipsite de importanta, si necesita in plan practic raspunsuri cat se poate de serioase.
In situatia de fata, un bucatar care se respecta trateaza intotdeauna cele doua varietati ale aceluiasi condiment in mod particular. Daca vrem ca totul sa iasa "ca la carte", trebuie sa cunoastem cu ce scop si in ce feluri de mancare sa intrebuintam o aroma sau alta.
Intre piperul negru si piperul alb nu exista o diferenta de esenta sau natura, ambele provin din planta numita stiintific Piper nigrum. O prima mentiune care se impune ar fi insa ca pentru a se obtine cele doua varietati, boabele se culeg la un nivel de maturitate diferit. Mai departe, piperul negru este obtinut prin macinarea boabelor nedecojite si uscate ale plantei, in timp ce piperul alb este obtinut din macinarea boabelor decojite si uscate.
Aspectul diferit si savoarea mai putin accentuata a piperului alb fata de cea a piperului negru se rasfrang in prezent asupra modului in care sunt intrebuintate. Astfel, piperul alb intra de regula in alcatuirea sosurilor frantuzesti, fiindca se considera ca nu "contamineaza" din punct de vedere vizual bucatele deschise la culoare. Il puteti incerca si dumneavoastra in retete precum cea de Pui cu sos de vin si mustar, ori in altele, care nu trebuie sa fie neaparat si complicate.
Oamenii de rand din Europa prefera, din comoditate sau din alte motive, piperul negru care este comparativ cu celalalt mai usor de gasit in magazine. Statisticile arata ca gospodinele de peste ocean folosesc piperul negru in peste 95 % din felurile de mancare pe care le prepara. Prin urmare, daca nu ar fi fost asiaticii - vestiti consumatori de piper alb - care sa ne aminteasca despre utilitatea sa, probabil ca am fi dat de mult uitarii aceasta alternativa.
Intre piperul negru si piperul alb nu exista o diferenta de esenta sau natura, ambele provin din planta numita stiintific Piper nigrum. O prima mentiune care se impune ar fi insa ca pentru a se obtine cele doua varietati, boabele se culeg la un nivel de maturitate diferit. Mai departe, piperul negru este obtinut prin macinarea boabelor nedecojite si uscate ale plantei, in timp ce piperul alb este obtinut din macinarea boabelor decojite si uscate.
Aspectul diferit si savoarea mai putin accentuata a piperului alb fata de cea a piperului negru se rasfrang in prezent asupra modului in care sunt intrebuintate. Astfel, piperul alb intra de regula in alcatuirea sosurilor frantuzesti, fiindca se considera ca nu "contamineaza" din punct de vedere vizual bucatele deschise la culoare. Il puteti incerca si dumneavoastra in retete precum cea de Pui cu sos de vin si mustar, ori in altele, care nu trebuie sa fie neaparat si complicate.
Oamenii de rand din Europa prefera, din comoditate sau din alte motive, piperul negru care este comparativ cu celalalt mai usor de gasit in magazine. Statisticile arata ca gospodinele de peste ocean folosesc piperul negru in peste 95 % din felurile de mancare pe care le prepara. Prin urmare, daca nu ar fi fost asiaticii - vestiti consumatori de piper alb - care sa ne aminteasca despre utilitatea sa, probabil ca am fi dat de mult uitarii aceasta alternativa.