In America Centrala, ciocolata era cunoscuta inca din antichitate, fiind preparata din boabe de cacao, de catre mayasi, apoi de azteci sub forma de bautura picanta.
Cacaua a ajuns sa fie cunoscuta pe batranul continent abia dupa descoperirea Americii de catre Columb (1492). Iar potentialul comercial al ciocolatei a devenit evident dupa cucerirea Mexicului de catre Hernando Cortes (1519).
Aztecii preparau o bauturacalda numita “Xocolatl” (lichid cald), dar aceasta era foarte amara, ne fiind agreata, la inceput, de catre conchistadori. Pentru a-i imbunatati gustul, acestia i-au pus zahar si mirodenii precum vanilie si scortisoara, o serveau fierbinte. Iar pentru ca numele era greu de pronuntat au redenumit-o ‘Chocolat’.
Aceasta bautura inedita si sofisticata a devenit foarte apreciata, iar aristocratii spanioli au inceput sa cultive arbori de cacao pe plantatiile din noile lor colonii de peste ocean, pastrand secreta arta fabricarii ciocolatei inca 100 de ani.
Calugarii spanioli care procesau boabele de cacao au dezvaluit din greseala secretul, iar ciocolata a devenit rapid cunoscuta in intreaga Europa drept bautura cu puteri de insanatosire.
In 1657 au aparut in Marea Britanie primele magazine si localuri numite "chocolate houses".
Inventarea dispozitivului cu abur pentru inmuierea boabelor de cacao a facut posibila fabricarea ciocolatei la scara industriala. Pana in 1730, pretul ciocolatei a scazut considerabil.
In 1828 s-a inventat presa de cacao, ceea ce a imbunatatit calitatea bauturii prin eliminarea unei parti din untul de cacao, grasime existenta in boabele de cacao. Acest fapt a determinat imbunatatirea gustului si a conferit ciocolatei finetea pe care o cunoastem in prezent.
Consumata doar sub forma de bautura pana in 1847, ciocolata este lansata pe piata de firma britanica Fry and Sons ca "ciocolata de mancat".
Cacaua a ajuns sa fie cunoscuta pe batranul continent abia dupa descoperirea Americii de catre Columb (1492). Iar potentialul comercial al ciocolatei a devenit evident dupa cucerirea Mexicului de catre Hernando Cortes (1519).
Aztecii preparau o bauturacalda numita “Xocolatl” (lichid cald), dar aceasta era foarte amara, ne fiind agreata, la inceput, de catre conchistadori. Pentru a-i imbunatati gustul, acestia i-au pus zahar si mirodenii precum vanilie si scortisoara, o serveau fierbinte. Iar pentru ca numele era greu de pronuntat au redenumit-o ‘Chocolat’.
Aceasta bautura inedita si sofisticata a devenit foarte apreciata, iar aristocratii spanioli au inceput sa cultive arbori de cacao pe plantatiile din noile lor colonii de peste ocean, pastrand secreta arta fabricarii ciocolatei inca 100 de ani.
Calugarii spanioli care procesau boabele de cacao au dezvaluit din greseala secretul, iar ciocolata a devenit rapid cunoscuta in intreaga Europa drept bautura cu puteri de insanatosire.
In 1657 au aparut in Marea Britanie primele magazine si localuri numite "chocolate houses".
Inventarea dispozitivului cu abur pentru inmuierea boabelor de cacao a facut posibila fabricarea ciocolatei la scara industriala. Pana in 1730, pretul ciocolatei a scazut considerabil.
In 1828 s-a inventat presa de cacao, ceea ce a imbunatatit calitatea bauturii prin eliminarea unei parti din untul de cacao, grasime existenta in boabele de cacao. Acest fapt a determinat imbunatatirea gustului si a conferit ciocolatei finetea pe care o cunoastem in prezent.
Consumata doar sub forma de bautura pana in 1847, ciocolata este lansata pe piata de firma britanica Fry and Sons ca "ciocolata de mancat".
In 1876, in localitatea elvetiana Vevey, Daniel Peter a inventat o tehnica de combinare a laptelui cu ciocolata, obtinand cunoscuta ciocolata cu lapte. In aceeasi perioada a aparut in Olanda cacaua pudra alcalinizata, un produs mai putin dens, dar mai solubil decat ciocolata. Aceasta din urma fiind mai usor digerabila si mai hranitoare decat ciocolata, fiind ideala pentru copii.
In zilele noastre ciocolata este un produs accesibil si cu o varietate de arome, insa studiile specialistilor spun ca peste doua decenii, ciocolata va deveni un rasfat foarte costisitor. Cultivatorii africani din Ghana si Coasta de Fildes, de exemplu, castiga foarte putin de pe urma acestei indeletniciri si, ca atare, au inceput sa se orienteze spre alte surse de venit.
In plus, metodele lor de cultivare au epuizat solul pe mari suprafete, astfel incat recoltele sunt tot mai mici. Cantitatile de materie prima obtinute nu sunt suficiente pentru a satisface cererea pe plan mondial, in conditiile in care consumul de ciocolata sporeste mereu.
O solutie ar constitui-o adoptarea, inca de pe acum, a unor masuri corective, pe scara larga, atat in plan agricol – culturi gestionate in spiritul dezvoltarii durabile – cat si economic – pe baza regulilor comertului echitabil.
In zilele noastre ciocolata este un produs accesibil si cu o varietate de arome, insa studiile specialistilor spun ca peste doua decenii, ciocolata va deveni un rasfat foarte costisitor. Cultivatorii africani din Ghana si Coasta de Fildes, de exemplu, castiga foarte putin de pe urma acestei indeletniciri si, ca atare, au inceput sa se orienteze spre alte surse de venit.
In plus, metodele lor de cultivare au epuizat solul pe mari suprafete, astfel incat recoltele sunt tot mai mici. Cantitatile de materie prima obtinute nu sunt suficiente pentru a satisface cererea pe plan mondial, in conditiile in care consumul de ciocolata sporeste mereu.
O solutie ar constitui-o adoptarea, inca de pe acum, a unor masuri corective, pe scara larga, atat in plan agricol – culturi gestionate in spiritul dezvoltarii durabile – cat si economic – pe baza regulilor comertului echitabil.