<![CDATA[Zâna delicateselor - Stiati ca?]]>Wed, 10 Feb 2016 04:40:50 -0800Weebly<![CDATA[Beneficiile nucilor cu miere]]>Tue, 29 Sep 2015 11:52:13 GMThttp://delicatese.weebly.com/stiati-ca/beneficiile-nucilor-cu-miere

Ador toamna, pentru zilele in care cerul este senin. Parca cerul este de un albastru mai intens, cosnitele sunt pline cu fructe si legume, si in contrast cu frunzele copacilor in zeci de nuante se creioneaza un tablou de poveste. Este anotimpul care ma inspira!

Toamna se scutura nucii, si daca sunteti invitati la o asemenea activitate sa nu refuzati. Nici nu stiti cate beneficii ne poate aduce o mana de nuci mancata zilnic. Eu pot spune ca sunt norocoasa, bunicul are cativa nuci in livada, merg la scuturat de nuci si imi pregates de fiecare data borcanele cu miez de nuca si miere. Obisnuiesc ca in fiecare dimineata sa mananc cate o lingurita pe stomacul gol.

Nucile sunt bogate în grăsimi şi proteine, iar in combinaţie cu mierea pune metabolismul în mişcare. De aceea, în cantităţi moderate, nucile pot fi incluse în regimurile de slăbire pentru că asigură senzaţia de saţietate.

Nuca este o sursă magnifică de calciu, magneziu, potasiu, fosfor, zinc, fier, iod. Din miezul de nucă extragem de asemenea şi numeroase vitamine esenţiale pentru sănătate: Vitamina C, Vitamina B2, Vitamina B5 şi caroten.

Mierea de albine preparată cu miez de nucă în afara faptului că are un gust şi o aromă deosebită se poate consuma şi în scop terapeutic câte o linguriţă dimineaţa pe stomacul gol.


Proprietăţile terapeutice ale mierii cu nuci

Capacitatea de memorare – se recomandă consumul zilnic a 10-15 nuci amestecate cu 4 linguri de miere de albine.
Imunitate – se recomandă o combinaţie între miere cu nucă şi stafide, câte o linguriţă de 3 ori pe zi, înainte de mese.

Revitalizarea organismului – se recomandă câte o linguriţă de 2 ori pe zi.

]]>
<![CDATA[Capsunile, surse naturale de antioxidanti]]>Mon, 13 Apr 2015 10:23:21 GMThttp://delicatese.weebly.com/stiati-ca/capsunile-surse-naturale-de-antioxidanti


De ce ar trebui sa mancam capsuni proaspete? 

Sunt o varietate de motive petru care ar trebui sa o facem, insa eu am sa le enumar pe cele mai importante: 

1. Pot reduce riscul de boli degenerative. 

Capsunile sunt o sursa uimitoare de acid folic. Cantitati mici de acid folic in organism duce la imbatranirea prematura, poate contribui la ateroscleroza, boli vasculare si chiar un declin in functia cognitiva. Medicamentele folosite pentru tratarea acestor boli, cum ar fi artrita reumatoida pot epuiza  acidul folic din organism. Prin consumul de capsuni acesta se reface! 

2. Cosunul regulat de capsuni previne aparita bolilor cardiovasculare.

 Au capacitatea unică de a suprima inflamatorii ale corpului, dar si de a reduce riscul de hipertensiune arterială prin scăderea colesterolului LDL.

3. Combat stresul

O ceasca de capsuni contine mai mult de 100 % din aportul nostru zilnic recomandat de vitamina C. Studii recente arata ca , atunci cand vitamina C este consumata in timpul perioadelor incare suntem stresati, are de fapt capacitatea de a reduce presiunea noastra arteriala la un nivel normal , prevenind dezvoltarea hipertensiunii. 

4. Preveni pierderea de tesut osos

 Sistemului osos se cladeste in copilarie. Aportul de calciu si vitamina D contribuie la dezvoltarea sanatoasa si armonioasa a sistemului osos. Dar, pentru ca oasele sunt un tesut viu ca oricare altul, au nevoie de-a lungul timpului de sustinere din partea noastra pentru a se reface, intelegand prin aceasta "sustinere", o alimentatie sanatoasa (care sa includa calciu si vitamina D), dar si activitate fizica. Lipsa acestora din urma conduce la degradarea tesutului osos si, intr-un final, la aparitia osteoporozei.

Capsunile sunt bogate in potasiu, iar dietele cu alimente ce contin potasiu s-au dovedit a reduce pierderea de masa osoasa prin conservarea si asimilarea calciului, prevenind astfel degradarea tesutului osos care vine odata cu varsta.

5. Sunt bogate in antioxidanti

 Capsunile contin anthrocyanin , un antioxidant puternic, care ne protejeaza de efectele nocive ale mediului, lupta mpotriva radicalilor liberi. Puterea antioxidanta a anthrocyanins din capsuni dureaza pana la 24 de ore dupa consum. 

O cura cu capsuni poate reduce nivelul de zahar din sange si poate ajuta organismul in procesul de ardere a grasimilor. Polifenolii pe care capsunile ii contin ajuta la echilibrarea zaharului din sange, un element foarte important pentru cei care sufera de diabet, mai ales in cazul celor care sunt dependenti de insulina. In plus, capsunile proaspete au un indice glicemic foarte mic: 25.

]]>
<![CDATA[Semintele chia]]>Wed, 19 Nov 2014 16:11:16 GMThttp://delicatese.weebly.com/stiati-ca/semintele-chia
Super semintele secolului XXI!
Toata lumea buna le ridica in slavi, nutritionisti de pe la noi le promoveaza ca fiind facatoare de minuni, pe langa multea alte feluri de seminte cum ar fi: quinoa, amarant, canepa etc.
Am inceput sa citesc despre ele si am aflat ca au o multime de proprietati, lucru care m-a determinat sa le consum si eu pentru a ma convinge, oare chiar asa sa fie cum spun cerctetatorii !?
Sincer va spun, de cand am introdus in alimentatie aceste seminte nu dau pe dinafara de energie, insa nu le neg propietatile, de aceea le consum in continure, combinate cu alte alimente, avand in vedere ca nu au aroma si nu altereaza savoarea preparatelor.
Combinatia mea preferata este o pasta dulce acrisoara: 1/2 avocado, 1/4 ananas, 1/2 lime (zeama), 1 lingurita miere, 1 lingura seminte de chia. Toate ingredientele se mixeaza pana capata consistenta unei paste, mai putin semintele pe care le adaug la final.

Pentru cei interesati am sa scriu cateva randuri pentru a va face o idee despre beneficiile  acestor seminte.
Semintele de chia fac parte din familia salviei si au fost mentionate inca din secolul al XVI-lea in documentele aztece – Codex Mendoza – afirmandu-se ca sunt cele mai complexe surse de energie.
Pe langa faptul ca au un continut de trei ori mai mare, de antioxidanti decat afinele, de fibre decat ovazul, de potasiu decat bananele, sunt o sursa complexa de proteine, avand toti amino-acizii esentiali intr-o forma extrem de usor de digerat, luptand impotriva radicalilor liberi.
Ajuta corpul sa isi sustina si sa isi reconstruiasca muschii in timpul exercitiului fizic, in timpul sarcinii dar si dupa nastere, deoarece ajuta la regenerarea membranei.
]]>
<![CDATA[8 Beneficii aduse de mure sanatatii]]>Wed, 17 Jul 2013 19:07:59 GMThttp://delicatese.weebly.com/stiati-ca/8-beneficii-aduse-de-mure-sanatatii
Bogat în vitamine, minerale si fibre, murele sunt foarte hranitoare si bogate in antioxidanti. Ele sunt, de asemenea, scăzute în calorii, carbohidrati si grasimi, ceea ce le face una dintre cele mai bune fructe pentru o dietă echilibrată.


1. Previn cancerul
Culoarea neagră a murelor este dată de bogăţia de antociani, flavonoizi care au proprietăţi antioxidante, cu rol important în întârzâierea procesele de îmbătrânire şi îmbunătăţirea stării de sănătate. Antocianii reduc inflamaţiile şi ajută în lupta împotriva radicalilor liberi care distrug celulele şi duc la apariţia bolilor cum ar fi cancerul şi bolile de inimă.
Cercetările au arătat că acidul elagic din mure poate avea proprietăți anti-cancer. O cana de mure contine jumatate din cantitatea zilnica recomandarea de vitamina C, antioxidant care protejeaza sistemul imunitar și poate reduce riscul de a dezvolta anumite tipuri de cancer.
Cel mai mare beneficiu al murelor este nivelul lor ridicat de acizi fenolici, compusi antioxidanti cunoscuti sub numele de puternici agenți anti-cancerigene. Datorita acestor compusi, murele au o valoare ORAC (capacitatea de absorbtie a radicalilor de oxigen) de aproximativ 5350 la 100 de grame.

2. Beneficii cardiovasculare
Bogate in vitamina C murele ajuta sistemul imunitar care foloseste vitamina C pentru a lupta împotriva bolilor, astfel un aport adecvat de vitamina C poate reduce riscul de a dezvolta boli de inima.

3. Regenereaza pielea

Sunt o mare sursă de acid elagic, un antioxidant care protejeaza pielea de razele ultraviolete. Studiile au aratat ca acidul elagic poate, de asemenea, regenera pielea care a suferit arsuri solare, reduce chiar aparitia ridurilor. Cianidina-3-glucozida, un compus gasit in mure aratat ca previne cancerul de piele si aparitia tumorilor, inhiband creșterea și răspândirea acestora.

4. Protejeaza ochii
Pot reduce șansele de degenerescenta maculara, o afectiune in care viziunea amenda se deteriorează, ducand la pierderea vederii centrale, principala cauza de orbire la persoanele de peste 50 de ani.

5. Estrogen natural
Fitoestrogenii din mure, pot ajuta la ameliorarea  simptomelor sindromului premenstrual, cum ar fi balonare, pofte alimentare, chiar și simptomele menopauzei, inclusiv bufeuri.

6. Ne protejeaza de afectiuni intestinale
Bogate in fibre, o cană de mure conţinând 8 grame de fibre ceea ce înseamnă 31% la sută din DZR (doza zilnică recomandată). Fibrele sunt bune pentru digestie, ajută la reducerea riscului apariţiei bolilor intestinale şi a diabetului, scad riscul apariţiei bolilor de inimă, ajută la scăderea în greutate. Cercetătorii de la Universitatea din Ilinois au analizat efectul fibrelor solubile, cum sunt cele din mure, asupra sistemului imunitar şi au descoperit că fibrele solubile ajută la ridicarea imunităţii prin creşterea producţiei unei proteine numită „interleukina-4” care are un rol important în răspunsul alergic. Interleukina este denumirea unui grup de molecule semnal, care fac parte din clasa citokinelor şi care transmit mesaje intre leucocite având un rol major în funcţionarea sistemului imunitar.

7. Diabet

Murele conţin polifenoli care au influenţe benefice asupra sănătăţii organismului, de la întărirea sistemului imunitar şi până la combaterea diabetului. Aceştia previn oxidarea colesterolului şi apariţia aterosclerozei şi a bolilor cardiovasculare, inclusiv infarctul miocardic şi atacul cerebral. Principalii compuşi polifenolic din mure sunt antocianele, acidul elagic şi acidul galic.

8. Coagulant natural
Murele sunt o sursa buna de vitamina K, oferind 36% din cantitatea zilnică recomandată din acest nutrient folosit de organism pentru coagularea sângelui, dar ajuta si la absorbtia de calciu.
]]>
<![CDATA[Beneficiile zmeurei]]>Thu, 11 Jul 2013 11:50:56 GMThttp://delicatese.weebly.com/stiati-ca/beneficiile-zmeurei
Desi doar fructul este popular, consumat în lunile de vară și uneori toamna, ca atare sau pentru prepararea băuturilor ușoare, si alte parti componente ale plantei se consuma sau se foloseau pentru diverse remedii naturiste. De exemplu in Anglia, rădăcinile s-au fiert și mâncat ca napi.
Descoperirile arheologice arata ca romanii au răspândit zmeura de-a lungul imperiului lor, dar si pe alte teritorii inclusiv în Anglia.

In antichitate toate părțile plantei au fost folosite cu diverse scopuri datorita  proprietăților lor medicinale, desi astfel de remediu nu se mai practica astazi ele pot fi utilizate astfel:
- decoctul din flori poate fi folosit pentru cosuri, hemoroizi, malarie și ca o cataplasma pentru inflamarea ochilor, precum și pentru a reduce febra;
- fructele au fost utilizate pe scară largă pentru a da aroma altor preparate, cum ar fi vinuri neplăcute;
- oțeturi de zmeura au fost folosite pentru dureri de gat si tuse;
- in cantități mari, au fost folosite ca un laxativ și diaforetic; Acestea au fost, de asemenea, folosite pentru ameliorarea  reumatismului și a indigestiilor.
- sucul a fost utilizate pentru febra, bolile copilariei si cistita.

Fructul a fost, de asemenea, folosit pentru anemie, afectiuni gingivale, reduce febra, adjuvant digestiv și al durerilor de stomac. De asemenea a fost folosit pentru prepararea apei de gura in scopul vindecarii aftelor, leziuni herpetice, si gingivita.
Frunzele, combinate cu ulm alunecos, au fost folosite pentru a curata rani si arsuri, și de a promova vindecarea. În medicina tibetană, frunzele sunt folosite pentru a vindeca tulburări emoționale, oboseala, iritabilitate, si infectii cronice Rădăcina, a fost folosita de mai multe triburi nativ americane pentru o varietate de afectiuni.
Algonquin - au folosit rădăcina pentru diaree în timp ce Cherokee - tuse și durere de dinți.
Chippewa și Pottawatomie - pentru ochi.
Chippewa au folosit, de asemenea, zmeura pentru dizenterie și pojar.
Vârfurile radiculare se foloseau în decocturi concentrate drept purificator de sânge și pentru a scădea sau ridica tensiunea arterială.




    Zmeura este un fruct cu un continut scăzut în calorii și grăsimi saturate, dar o sursa bogata de fibre si antioxidanti.
100 g fructe contin doar 52 de calorii si oferă 6,5 g de fibre (16% din aportul zilnic recomandat).

  Are un nivel semnificativ mai ridicat de fenolici fitochimicale flavonoizi, cum ar fi antociani, acid elagic (tanin), quercetin, acid galic, cyanidins, pelargonidins, catechine, kaempferol și acid salicilic. Studiile stiintifice arata ca acesti compusi antioxidanti din aceste fructe pot lupta impotriva cancerului, imbatranirii, inflamație, și boli neuro-degenerative.
   
   Xilitol  extras din zmeură este un înlocuitor al zahărului scăzut in calorii. O lingurita de xilitol conține doar 9,6 calorii în comparație cu cea de zahăr, care are 15 de calorii. Xilitol se absoarbe mai lent în intestine decât zahărul și nu contribuie la ridicarea indexului glicemic, prin urmare, poate fi consumat de diabetici.

   Fructul proaspat consumat este o sursa excelenta de vitamina-C, un antioxidant natural puternic.
100 g fructe furniza 26,2 mg sau aproximativ 47% din DRI de vitamina C. Consumul de fructe bogate in vitamina C ajuta organismul sa lupte impotriva agentilor infectiosi, contra inflamatie, si a radicalilor liberi.

    Zmeura contine vitamine antioxidante precum vitamina A si vitamina E. În plus față de antioxidanți mai sus-menționati este de asemenea, bogat în  flavonoizi poli fenolici antioxidanti, cum ar fi luteina, Zea-xanthin, și ß-caroten în cantități mici . Cumulati acesti compusi acționaneaza ca factori de protecție împotriva radicalilor liberi din oxigen-derivati și specii reactive de oxigen (ROS), jucand un rol important impotriva procesului de in imbatranire.

    Are o valoare ORAC (capacitatea de absorbtie a radicalilor de oxigen) de aproximativ 4900 la 100 de grame, fiind printre fructele ORAC de top-ranked.

   Conține minerale ca potasiu, mangan, cupru, fier și magneziu. Potasiul este o componenta importanta a celulelor si fluidelor corporale, care ajuta la controlul ritmului cardiac si a tensiunii arteriale. Manganul este folosit ca si un co-factor pentru enzima antioxidant, superoxid dismutaza. Cuprul este necesar pentru producerea de celule roșii sanguine.

   Zmeura mai este bogate în grupul B-complex de vitamine si vitamina K. Fructele contin vitamina B-6, niacina, riboflavina si acid folic. Aceste vitamine au funcție de co-factori si ajuta organismul in metabolismul glucidelor, proteinelor si grasimilor.
]]>
<![CDATA[Tipuri de ciocolata]]>Wed, 16 Jan 2013 13:42:28 GMThttp://delicatese.weebly.com/stiati-ca/tipuri-de-ciocolataPrincipalele tipuri de ciocolata sunt: ciocolata alba, cu lapte, neagra, neindulcita si cacaua. In general, acestea se pot fabrica din boabe de cacao obisnuite (ieftine, produse in masa), din specialitati de boabe (aromate si scumpe) sau dintr-o combinatie a acestora. Aroma si textura ciocolatei sunt determinate de ingredientele folosite in compozitie, de originea boabelor de cacao, de metoda dupa care sunt prajite acestea si de intregul proces de prelucrare.
Ciocolata alba
Se prepara din unt de  cacao, zahar, lapte, emulsificator, vanilie si uneori diferite arome. Are un gust fin de frisca. Intrucat nu contine cacao, unii specialisti sustin ca acest produs nu poate fi considerat ciocolata. In unele tari europene este interzisa clasificarea acestuia drept ciocolata.
Ciocolata cu lapte
Este cel mai popular tip de ciocolata solida. Contine cacao in proportie de 10 %, zahar si lapte.
Ciocolata menaj si ciocolata neagra
Au o concentratie de cacao de 35-40%, in functie de marca. Sunt folosite pentru copt sau se consuma in forma solida.
Ciocolata neindulcita
Forma concentrata si amara a ciocolatei negre, cu o concentratie de cacao de 100%. Se foloseste la gatit.
Cacaua pudra
Se obtine prin extragerea untului de cacao din masa de cacao prin presare. Rezultatul este o pulbere fina si amara, care se dizolva usor, numita pulbere de cacao. Aceasta este tratata cu un alcaliu pentru neutralizarea acizilor, obtinandu-se astfel cacaua pudra alcalinizata, care are o aroma mai fina si este adesea intrebuintata la gatit, intrucat nu reactioneaza in contact cu bicarbonatul de sodiu.
]]>
<![CDATA[Fabricarea ciocolatei]]>Wed, 16 Jan 2013 12:56:24 GMThttp://delicatese.weebly.com/stiati-ca/fabricarea-ciocolateiFabricarea cicolatei este o arta - obtinerea unei singure tablete obisnuite dureaza intre doua si patru zile. Desi fiecare companie foloseste metode proprii de fabricare, in intreaga lume se urmeaza acelasi proces tehnologic general.

1. Curatarea preliminara si prajirea
Procesarea incepe prin curatarea boabelor de cacao de orice impuritati inainte de a fi cantarite si amestecate cu alte ingrediente in functie de reteta specifica. Apoi boabele sunt prajite la 120 grade C intre 30 de minute si 2 ore, pana cand se rumenesc si incep sa dezvolte aroma caracteristica.
2. Decojire, concasare si presare
In continuare boabele de cacao sunt decojite, pastrand doar miezul, care contine unt de cacao aproximativ 53%. Miezul este apoi zdrobit pentru a extrage untul de cacao, cunoscut si sub denumirea de masa de cacao/ciocolata. Aceasta este supusa unei presiuni puternice pentru a indeparta untul de cacao, care se scurge si se foloseste ulterior in procesul de fabricare a ciocolatei. Turta presata ramasa in urma extragerii untului de cacao este pulverizata si cernuta pentru a obtine pulbere de cacao.
3. Malaxare
Cacaua se obtine prin indepartarea partiala a untului de cacao, iar ciocolata de consum, prin adaugarea acestuia. In acest stadiu amestecul este framantat cu malaxoarele pentru a dezvolta aroma specifica si pentru a fi incorpoate anumite ingrediente si arome.

4. Temperare
Inainte de a fi introdusa in forme, compozitia este temperata, fiind supusa unei serii de operatiuni alternante de incalzire si racire. Acest proces stabilizeaza cristalele de unt de cacao, uniformizandu-le dimensiunile.
]]>
<![CDATA[Istoria ciocolatei]]>Wed, 16 Jan 2013 12:11:48 GMThttp://delicatese.weebly.com/stiati-ca/istoria-ciocolateiPicture
In America Centrala, ciocolata era cunoscuta inca din antichitate, fiind preparata din boabe de cacao, de catre mayasi, apoi de azteci sub forma de bautura picanta.
Cacaua a ajuns sa fie cunoscuta pe batranul continent abia dupa descoperirea Americii de catre Columb (1492). Iar potentialul comercial al ciocolatei a devenit evident dupa cucerirea Mexicului de catre Hernando Cortes (1519).
Aztecii preparau o bauturacalda numita “Xocolatl” (lichid cald), dar aceasta era foarte amara, ne fiind agreata, la inceput, de catre conchistadori. Pentru a-i imbunatati gustul, acestia i-au pus zahar si mirodenii precum vanilie si scortisoara, o serveau fierbinte. Iar pentru ca numele era greu de pronuntat au redenumit-o ‘Chocolat’.
Aceasta bautura inedita si sofisticata a devenit foarte apreciata, iar aristocratii spanioli au inceput sa cultive arbori de cacao pe plantatiile din noile lor colonii de peste ocean, pastrand secreta arta fabricarii ciocolatei inca 100 de ani.
Calugarii spanioli care procesau boabele de cacao au dezvaluit din greseala secretul, iar ciocolata a devenit rapid cunoscuta in intreaga Europa drept bautura cu puteri de insanatosire.
In 1657 au aparut in Marea Britanie primele magazine si localuri numite "chocolate houses".
Inventarea dispozitivului cu abur pentru inmuierea boabelor de cacao a facut posibila fabricarea ciocolatei la scara industriala. Pana in 1730, pretul ciocolatei a scazut considerabil.
In 1828 s-a inventat presa de cacao, ceea ce a imbunatatit calitatea bauturii prin eliminarea unei parti din untul de cacao, grasime existenta in boabele de cacao. Acest fapt a determinat imbunatatirea gustului si a conferit ciocolatei finetea pe care o cunoastem in prezent.
Consumata doar sub forma de bautura pana in 1847, ciocolata este lansata pe piata de firma britanica Fry and Sons  ca "ciocolata de mancat".

In 1876, in localitatea elvetiana Vevey, Daniel Peter a inventat o tehnica de combinare a laptelui cu ciocolata, obtinand cunoscuta ciocolata cu lapte. In aceeasi perioada a aparut in Olanda cacaua pudra alcalinizata, un produs mai putin dens, dar mai solubil decat ciocolata. Aceasta din urma fiind mai usor digerabila si mai hranitoare decat ciocolata, fiind ideala pentru copii.
In zilele noastre ciocolata este un produs accesibil si cu o varietate de arome, insa studiile specialistilor spun ca peste doua decenii, ciocolata va deveni un rasfat foarte costisitor. Cultivatorii africani din Ghana si Coasta de Fildes, de exemplu, castiga foarte putin de pe urma acestei indeletniciri si, ca atare, au inceput sa se orienteze spre alte surse de venit.
In plus, metodele lor de cultivare au epuizat solul pe mari suprafete, astfel incat recoltele sunt tot mai mici. Cantitatile de materie prima obtinute nu sunt suficiente pentru a satisface cererea pe plan mondial, in conditiile in care consumul de ciocolata sporeste mereu.
O solutie ar constitui-o adoptarea, inca de pe acum, a unor masuri corective, pe scara larga, atat in plan agricol – culturi gestionate in spiritul dezvoltarii durabile – cat si economic – pe baza regulilor comertului echitabil.
]]>
<![CDATA[Portocale]]>Mon, 14 Jan 2013 23:11:27 GMThttp://delicatese.weebly.com/stiati-ca/portocale
  • Un alt fruct care beneficiaza de reproducerea asistata de catre oameni e portocala. Portocala prezenta e produsul unui portocal mutant din Brazilia din anul 1800. Fiecare portocala continea o mica portocala siameza. Aceste citrice siameze erau mult mai dulci decat fructul care le continea si nu aveau seminte.
  • Pe vremuri se credea ca portocalele sunt fructele zeilor si erau cunoscute ca „merele aurii” furate de Hercule.
  • Portocalele foarte dulci se vor ajunge la fundul vasului atunci cand sunt bagate in apa iar cele mai putin dulci vor pluti.
  • In vestul Europei se practica obiceiul de a consuma portocalele cu furculita si cutitul.
  • Elvetienii mananca portocalele cu presarate cu toping de zahar si frisca.
  • Efectele sale curative se resimt in cazurile de febra, indigestie, constipatie, boli ale copilariei, probleme cardiace, acnee sau afectiuni ale oaselor si dintiilor. Deasemenea, ajuta la cresterea longevitatii, iar sucul de portocale amestecat cu un varf de sare si o lingura de miere este un remediu eficient in cazul tuberculozei, astmului, raceali, bronsitei si altor stari de tuse cu expectorare dificila.
  • In medicina chineza, coaja de portocala este utilizata in mod frecvent pentru a imbunatati digestia si a combate efectele consumul de carne grasa.
  • Jamaicanii folosesc portocalele taiate pe jumatate pentru a curata pardoseala iar mecanicii folosesc aceste fructe pentru a se curata de uleiul de la masina
  • Coaja de portocala este folosita pentru curatarea apelor poluate, deoarece aceasta poate elimina resturile de vopseluri acide industriale din apa, protejand astfel mediul inconjurator.

]]>
<![CDATA[Stiati ca bananele nemodificate genetic au samburi?]]>Mon, 14 Jan 2013 22:43:16 GMThttp://delicatese.weebly.com/stiati-ca/bananeleOriginari din Asia de Sud-Est, bananierii sunt cultivati inca din antichitate, existenta lor fiind consemnata in texte budiste cu 600 de ani i. Hr. iar primele dovezi despre plantatii sunt consemnate 400 de ani mai tarziu.
Desi exotice la origine, bananele au devenit printre cele mai consumate fructe, atat la noi in tara cat si peste hotare. V-ati gandit vreodata, insa, ca produsele ce ni se aduc spre consum si imaginea insasi pe care ne-am creat-o despre ele difera substantial de fructele din salbaticie? In esenta, chiar asa stau lucrurile. 

Picture
Banana salbatica
Surprinzator deopotriva ar putea fi ca aceste fructe, asa cum le cunoastem cu totii din comert, nu au avut de-a face de la inceput cu primatele care populeaza junglele. Bananele nu sunt decat o “inventie” a speciei umane, de acum aproximativ 7000 de ani, perfectionata generatie dupa generatie. Fiindca erau multumiti de gust dar in acelasi timp erau incomodati de semintele acestora, oamenii au obtinut prin hibridizari succesive o varietate superioara mult mai potrivita pentru a constitui hrana lor zilnica. Bananele zilelor noastre contin inca multe seminte, insa dimensiunile lor sunt atat de reduse incat nu influenteaza in nici un fel calitatea, in sensul de mai inainte.
Picture
Banane din zilele noastre
Bananierul actual e un mutant fragil, un mutant care a supravietuit de-a lungul secolelor datorita incrucisarii selective realizate de oameni. Mai multe informatii gasiti aici http://www.ecomagazin.ro/banana-un-fruct-pe-cale-de-disparitie/
]]>